Anul trecut, Radu Ciorbea (foto) conducea compania Cirasico, specializată în construcţii şi imobiliare, o afacere care funcţiona de 13 ani. O discuţie cu un amic, providenţială, i‑a schimbat complet planurile şi, peste noapte, omul de afaceri a renunţat la construcţii şi la Republica Moldova, mutându‑se în România pentru a pune bazele unei noi afaceri, într‑un domeniu complet nou pentru el.

Astfel, Radu Ciorbea a înfiinţat compania ZebraPay, specializată în intermedierea plăţilor prin terminale. Este vorba despre acele automate prin care pot fi făcute plăţi pentru diverse servicii, pot fi reîncărcate cartele telefonice, se pot achita amenzi sau pot fi achiziţionate diverse bilete. Practică orice plată cash, ca alternativă la plata la ghişeu sau casierie, pentru că terminalele pot fi amplasate oriunde. Un model de business ce în urmă cu un an nu exista în România şi care acum începe să se dezvolte. „Prietenul meu lucrează în domeniu pe pieţele din Rusia şi Republica Moldova şi, făcând o paralelă cu România, am înţeles că ar putea prinde şi aici“, povesteşte Ciorbea, acţionar majoritar şi director general al companiei, despre cum i‑a venit ideea. Doar că între timp şi alţi oameni de afaceri, tot basarabeni, au avut exact aceeaşi idee.

Atunci când a luat decizia de a se muta în România, în mai 2009, Ciorbea a mizat pe faptul că Republica Moldova s‑a confruntat cu aceeaşi problemă a României – reticenţa populaţiei faţă de plata cu cardul şi gradul scăzut de penetrare a serviciilor alternative de plată. „În Moldova sistemul a fost introdus cu trei ani în urmă, adus din Rusia, care la rândul său a importat tehnologia din Vest în 2004“, spune Ciorbea. Afacerea este încă la început, terminalele ZebraPay începând să funcţioneze din luna mai anul acesta, dar are potenţial „imens“, potrivit proprietarului. Instalarea de terminale pe litoral, pe plajă, de unde pot fi achiziţionate bilete CFR prin simpla folosire a unui touchscreen – serviciu lansat de curând de ZebraPay – este un prim pas spre potenţialul de care vorbeşte Ciorbea. Pe acelaşi potenţial mizează şi alte companii ce, în ultima perioadă, au lansat pe piaţă servicii asemănătoare.

TOT DIN BASARABIA. De exemplu, OE Investments, care a intrat în România prin terminalele Qiwi la finalul lui iunie. Qiwi vrea să amplaseze 500 de terminale anul acesta şi să ofere servicii similare ZebraPay. Iar experienţa companiei vine tot dinspre Est. „În Republica Moldova, în numai doi ani de la lansare, am ajuns la 74 de furnizori de servicii parteneri“, spune Alexandru Oancea, director comercial al companiei. Qiwi a investit deocamdată 500.000 euro în România şi se aşteaptă ca până la sfârşitul anul să obţină din microplăţi o cifră de afaceri de 1,5 mil. euro. Istoria investiţiei ZebraPay se repetă şi în cazul unei a treia companii, Rompay Solutions, unde toţi cei trei asociaţi sunt din Republica Moldova, conform datelor de la Registrul Comerţului. Compania a fost înfiinţată în ianuarie 2009, iar întregul an trecut a fost dedicat studiului pieţei şi negocierilor cu partenerii, spune directorul comercial Lilia Cozari. În prezent, Rompay are 31 de terminale în spitale, farmacii, centre comerciale sau în Gara de Nord şi vrea să îşi extindă reţeaua. „Conform studiilor, numărul optim de terminale ar fi de un terminal la o mie de utilizatori, deci piaţa ar putea absorbi cam 22.000 de terminale“, spune Cozari, care mizează pe creşterea reţelelor la un asemenea nivel în cel mult zece ani. Despre cota de piaţă, Cozari nu vrea să vorbească momentan şi spune că „va mai dura un an, poate doi, până când cotele de piaţă vor prinde contur“. Până atunci, toate companiile vor tatona piaţa pentru a‑şi elabora strategia, spune ea.

MODELUL DE BUSINESS. ZebraPay, care a investit până acum un milion de euro în afacere, spune că fiecare terminal va genera în medie tranzacţii de 100 euro zilnic până la finalul acestui an, când compania vrea să aibă circa 1.000 de automate în toată ţara. „Acum extragem circa 300 euro la câteva zile“, spune Ciorbea, care se aşteaptă la profit din 2011. Totuşi, cum funcţionează businessul terminalelor? Furnizorul de servicii încheie un parteneriat cu compania care deţine terminalul pentru diferite plăţi, serviciu pentru care plăteşte un comision ce variază între 3 şi 40% din valoarea tranzacţiei. „Comisioanele mai mari sunt pentru acele companii care ar avea costuri proprii ridicate dacă ar face încasarea în regie proprie, în special cele din IT şi telefonie“, explică omul de afaceri. Costurile operatorului terminalelor sunt mai mici, mai exact chiria pentru amplasarea terminalului şi amortismentele. Comisioanele nu se regăsesc în costul suportat de client, preţurile fiind aceleaşi ca în cazul plăţilor „tradiţionale“. Operatorii mizează pe faptul că oamenii vor dori să evite aglomeraţia şi birocraţia specifice plăţilor la ghişeu. Pe lângă comisioanele din plăţi, operatorii mai pot obţine venituri şi prin publicitatea prin intermediul automatelor, o nişă „proaspătă“ în advertising. Până acum, terminalele ZebraPay operează servicii de reîncărcare a cartelelor telefonice şi de achiziţie de bilete CFR sau de muzică. „Nu am amplasat încă terminalele în gări, urmând să încheiem contracte şi pentru asta, însă le‑am pus pe plajele de pe litoral“, spune Ciorbea, adăugând că are deja o strategie de dezvoltare pe termen mediu. În următorii ani va mai investi încă două milioane euro în dezvoltarea reţelei proprii la 1.000 de terminale. Alte 1.000 de automate de plăţi vor fi instalate prin sistemul de franciză.

CONCURENŢA LOCALĂ. Deşi este indi­rectă, antreprenorii basarabeni au con­cu­renţă pe piaţa plăţilor alternative din România. Companiile PayPoint şi PayUp, prezente din 2008 pe piaţă, oferă la rândul lor servicii alternative de plată a facturilor la utilităţi şi de reîncărcare a cartelelor telefonice. Filiala locală a PayPoint a înregistrat peste 5,5 milioane tranzacţii în anul financiar 2009–2010, de aproape şase ori mai mult faţă de anul precedent. Dar modelul de business diferă faţă de cel al basarabenilor. PayPoint şi PayUp utilizează doar tehnologie de tip POS, prin care nu pot atrage venituri din publicitate şi nu pot integra servicii ca achiziţia de bilete de tren, segmente de unde ar putea rezulta un business mai mare, cel puţin teoretic. Avantajul celor două companii mai vechi sunt baza de parteneri deja formată, 31 de clienţi în cazul PayPoint, şi prezenţa în mediul rural. „Compania are o prezenţă puternică în mediul rural, unde nu există facilităţi importante asociate folosirii cardurilor şi unde, implicit, se resimte un oarecare grad de reticenţă faţă de ele“, spune Mugur Dogariu, directorul general al PayPoint România. Mai mult, PayPoint permite deja plata facturilor la utilităţi, serviciu de care ZebraPay, de exemplu, nu este interesată momentan. „E un serviciu cu rată de profit foarte mică şi va fi o a doua etapă“, spune Ciorbea. Iar „a doua etapă“, însemnând plăţi prin card bancar cum ar fi achitarea ratelor bancare sau depunerile în conturi, este şi în vizorul operatorului RomPay, care a început discuţiile şi „aşteaptă momentul oportun“.

De ce este o atât de mare aglomeraţie pe o piaţă aflată încă la început? O ex­plicaţie ar putea fi aceea că marii prestatori de servicii sunt atinşi de criză şi au presiunea reducerii costurilor. Pe termen scurt şi mediu există o tendinţă clară a acestora de a‑şi externaliza cât mai multe servicii. Un trend de care acum pot profita investitorii basarabeni în domeniul plăţilor alternative. „Dacă până acum două‑trei luni convingeam cu greu furnizorii de servicii să încheie contracte, acum au început să ne caute ei pe noi“, spune Lilia Cozari, punctând evoluţia pieţei terminalelor de plăţi.

Inspirate de un model rusesc, trei companii cu capital basarabean sau prezente deja în Republica Moldova investesc în serviciile de plată alternativă cu numerar prin intermediul terminalelor din România.

1) ROMPAY SOLUTION. A fost înfiinţată în ianuarie 2009 de trei investitori din Republica Moldova şi a început să proceseze tranzacţii de anul acesta. Prin cele 31 de terminale instalate în ţară se pot procesa tranzacţii de reîncărcare a cartelelor telefonice. Planul RomPay include introducerea plăţii facturilor la utilităţi, achiziţia de bilete de călătorie cu trenul sau autocarul, precum şi a biletelor la diferite evenimente.

2) ZEBRAPAY. Companie înfiinţată la finalul anului trecut de Radu Ciorbea, a amplasat deja 60 de terminale pentru plata instant în ţară pentru reîncărcarea cartelelor telefonice şi, de curând, achiziţia de bilete CFR şi de muzică. Compania vrea să includă în curând servicii de achiziţii de bilete la evenimente sau de transport cu autocarul intern şi extern, plata amenzilor sau a facturilor şi până la finalul acestui an va permite şi plata cu cardul prin Raiffeisen Bank.

3) QIWI. Este filiala locală a ruşilor de la OE Investments care au intrat pe piaţa din România la finalul lui iunie. Până la finalul anului, Qiwi vrea să instaleze anul acesta 500 de automate care să genereze o cifră de afaceri de 1,5 milioane euro.

sursa: www.moneyexpress.money.ro