Gigantul rus Gazprom a acuzat marţi Ucraina de neplata unei sume de 882 milioane de dolari, ceea ce ar putea genera un nou conflict pe subiectelor gazelor între Moscova şi Kiev, în momentul în care fosta republică sovietică speră să semneze în curând un acord de asociere cu Uniunea Europeană.

“Suntem extrem de îngrijoraţi de situaţia actuală legată de plata de către Ucraina a gazelor naturale ruse livrate”, a declarat preşedintele concernului rus, Aleksei Miller, citat de Interfax.

Patronul Gazprom a explicat că Ucrainei i s-a dat un termen pentru a plăti factura de 882 milioane de dolari pentru gazele livrate în luna august şi că acest termen a expirat la 1 octombrie. ‘Situaţia este foarte serioasă, întrucât contractul prevede că, în caz de încălcare a condiţiilor de plată, se trece la un sistem de plată în avans’, a adăugat Miller, potrivit aceleiaşi surse.

De amintit că, în ianuarie a.c., Gazprom a cerut Naftogaz, societatea ucraineană de gaz, să plătească şapte miliarde de dolari pentru gazele neconsumate, dar prevăzute în contractul semnat în 2009, când în fruntea guvernului ucrainean se afla Iulia Timoşenko, şi valabil până în anul 2019. Conform acestui contract, Naftogaz s-a angajat să plătească în fiecare an pentru cel puţin 41,6 miliarde de metri cubi de gaze, chiar dacă importă o cantitate mai mică. Anul trecut, Ucraina a importat cu 9 miliarde de metri cubi mai puţin decât prevede contractul şi a refuzat să plătească această cantitate.

Kievul insistă, de asemenea, asupra reducerii preţului impus de Moscova, care doreşte în schimb ca fosta republică sovietică să se integreze în Uniunea vamală (dominată de Rusia) şi să cedeze Gazprom o parte din reţeaua sa de transport al gazelor.

Relaţiile tensionate dintre Rusia şi Ucraina au dus în mai multe rânduri, în ultimii ani, la întreruperea livrărilor de gaz către Ucraina, ţară puternic dependentă de gazul rus, în pofida numeroaselor iniţiative pentru a găsi noi surse de aprovizionare. Aceste conflicte au perturbat uneori şi exporturile de gaz rus către UE, Ucraina fiind în prezent principala ţară de tranzit.

Aceste noi ameninţări la adresa Ucrainei din partea gigantului rus intervin, după cum notează AFP, în contextul apropierii summitului european de la Vilnius din 21 noiembrie la care Kievul speră să poată semna Acordul de asociere cu UE, dacă până atunci opozanta ucraineană Iulia Timoşenko, fostă şefă a guvernului – condamnată pentru ‘abuz de putere’, ea semnând contractul cu Gazprom fără acordul guvernului pe care îl conducea -, va fi eliberată din închisoare, aşa cum solicită Bruxellesul.

Ucraina trebuie să aleagă între zona de liber schimb cu UE şi Uniunea vamală cu Rusia

Ucraina nu poate participa la zona de liber schimb cu Uniunea Europeană dacă aderă la Uniunea vamală Rusia-Kazahstan-Belarus, a atenţionat marţi la Kiev Peter Balazs, directorul adjunct al Direcţiei generale pentru comerţ a Comisiei Europene, transmite agenţia Ria Novosti.

‘Dacă o ţară aderă la Uniunea vamală, nu mai poate susţine o politică comercială suverană (…). Dacă Ucraina urmează exemplul Armeniei şi intră în Uniunea vamală, atunci nu mai poate avea relaţii comerciale libere cu UE sau cu alte state’, a indicat oficialul european.

Guvernul de la Kiev doreşte o zonă de liber schimb cu UE, însă fără să piardă piaţa estică, aşa că negociază şi cu Uniunea vamală condusă de Rusia. Dar nici Moscova nu acceptă ca Ucraina să facă parte concomitent din cele două blocuri comerciale. Guvernul rus se teme că o zonă de liber schimb între Ucraina şi Uniunea Europeană va face ca unele produse europene să poată pătrunde necontrolat pe piaţa rusă.

În primăvara anului trecut, Uniunea Europeană şi Ucraina au parafat acordul de asociere ce prevede crearea zonei de liber schimb, dar semnarea documentului a fost amânată din cauza refuzului autorităţilor de la Kiev de a o elibera din închisoare pe fosta şefă a guvernului Iulia Timoşenko. Pentru a semna acordul cu ocazia summitului Parteneriatului Estic din luna noiembrie, Consiliul European a cerut guvernului de la Kiev să pună capăt ‘justiţiei selective’ şi să soluţioneze neregulile semnalate la alegerile legislative de pe 28 octombrie 2012.

sursa: www.capital.ro