India, cea de-a treia mare economie asiatică după China şi Japonia, se confruntă cu cea mai gravă situaţie economică din ultimii 20 de ani, fapt ce afectează semnificativ dorinţa acestei ţări asiatice de a deveni o superputere.

Creşterea economică a ţării a încetinit, la 4,4%, în al doilea trimestru al anului, cel mai scăzut ritm trimestrial din 2009 şi până în prezent, departe de creşterea de 9,5% pe care India o înregistra în 2010. În acea vreme, India începuse să viseze frumos, era o destinaţie căutată de investitori, cu sectoare precum infrastructura şi industria de armament în continuă creştere. Şi, în timp ce Occidentul se scufunda în cea mai gravă criză economică din ultimele decenii, iar viitorul Europei şi al Americii nu mai arătau atât de luminos, India părea că are în faţă un viitor strălucit, după două decenii de creştere, cu o medie anuală de 7%, fiind depăşită doar de China.

Însă încetinirea creşterii economice a Indiei a adus în memorie criza din 1991, când ţara asiatică s-a văzut nevoită să ceară ajutorul Fondului Monetar Internaţional. Totuşi, experţii sunt de părere că economia Indiei este mult mai solidă în prezent, decât era în anii 90. Chiar şi aşa, în ultimele luni, moneda naţională, rupia, a înregistrat câteva minime istorice în faţa dolarului, pierzând 20% din valoare din ianuarie şi până în prezent, ceea ce a făcut ca deficitul de cont curent să ajungă la 4,8%, iar inflaţia la 5,8%.

Prăbuşirea rupiei este, în parte, o consecinţă a deciziei FED (Banca centrală a SUA) de a renunţa treptat la stimulente pe fondul reluării creşterii economice în SUA, măsură care i-a făcut pe investitori să se retragă de pe pieţele emergente. Această măsură a afectat şi alte economii în curs de dezvoltare, precum Indonezia şi Brazilia, ale căror monede s-au devalorizat în ultimele luni.

Însă pierderea în valoare a rupiei, moneda care s-a depreciat cel mai mult în raport cu dolarul, reflectă deopotrivă neîncrederea într-o economie care a ajuns de la creştere medie de 8% în ultimul deceniu la o creştere de 5% în ultimul an fiscal care s-a încheiat în martie 2013. Încetinirea economiei indiene se explică prin scăderea producţiei industriale, cu toate că agricultura a crescut, însă aceasta reprezintă mai puţin de 20% din Produsul Intern Brut.

Indecizia la nivel politic a creat şi ea incertitudine. În urmă cu doi ani, India a permis investiţiile externe în sectorul supermarketurilor şi al marilor suprafeţe. Însă, la scurt timp, guvernul a revocat măsura, pentru ca apoi să-şi dea din nou acordul, cerând însă companiilor să investească în infrastructură şi ca 30% din produsele lor să provină de pe piaţa locală. În prezent, nicio multinaţională din sectorul retailerilor nu este prezentă în India, care spera ca acestea să modernizeze infrastructura şi agricultura, de care încă depind două treimi din cele 1,21 miliarde de indieni. Nu ajută nici faptul că în 2014 în India vor avea loc alegeri generale şi, prin urmare, în prezent oamenii politici sunt mai preocupaţi de acest subiect decât de situaţia economică a Indiei.

Însă nu doar India are probleme de creştere. Într-un raport recent privind perspectivele economice pe termen scurt, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) avertizează că încetinirea economică a ţărilor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) reprezintă principala problemă pentru recuperarea economică la nivel global. OCDE atrage atenţia că volatilitatea pieţelor financiare s-ar putea intensifica, fapt ce ar compromite creşterea economică şi ar pune în dificultate băncile centrale. ‘Fuga de capital reprezintă o grea dilemă pentru băncile centrale (…), îndeosebi într-un moment în care devizele se depreciază semnificativ’, se arată în respectivul raport.

Săptămâna trecută, agenţia de rating Standard & Poor’s a reiterat că ar putea retrograda India, dacă guvernul nu ia măsuri urgente pentru a ţine în frâu deficitul de cont curent şi deficitul fiscal. Reacţia Indiei nu s-a lăsat aşteptată. Secretarul Departamentului Afacerilor Economice al Indiei, Arvind Mayaram, a declarat, vizibil iritat, că, dacă încetinirea economică este motiv de retrogradare, atunci agenţia ar face bine să ‘retrogradeze întreaga lume’. Recunoscând că India s-a mai confruntat cu ratinguri negative în trecut, Mayaram a insistat că India a luat măsuri şi că va lua măsuri şi în viitor pentru a stabiliza economia. Totodată, oficialitatea indiană şi-a exprimat dezacordul cu sugestia potrivit căreia factori interni precum lipsa reformelor structurale ar fi contribuit la încetinirea creşterii economice a Indiei.

Remarcând că ‘economia mondială nu se află în formă bună’, premierul Indiei, Manmohan Singh, a dat la rândul său asigurări, la recentul summit G20 de la Sankt Petersburg, că ţara sa va continua să acţioneze pentru a reveni la nivelele anterioare de creştere economică. ‘Am făcut o serie de reforme şi intenţionăm să facem mai mult în viitor. Reformele aflate înaintea noastră sunt cele mai dificile reforme, având legătură cu controlul subvenţiilor, cu reforma sistemului de impozitare şi cu reforma sectorului financiar. Acţionăm în toate aceste domenii’, a insistat premierul indian.

sursa: www.economica.net